Ce te faci atunci cand ajungi sa placi, sa indragesti doi oameni care pana nu demult iti erau necunoscuti? Cand te intalnesti prima data cu ei si ascultand povestea lor, iti dai seama ca rezonati in multe aspecte, iar nunta lor va fi una extraordinara? Ei bine, azi vrem sa vi prezentam pe Mihaela si Adrian, asa cum noi i-am cunoscut, asa cum i-am vazut in ziua nuntii. Sunt doi oameni foarte frumosi, sensibili, eleganti, care prin fiecare por respira dragoste. I-am vazut cu doua saptamani inainte de nunta, in orasul meu preferat din Romania, Sibiu (dupa Alba Iulia, sa nu ma certe prea tare albaiulienii mei), ca sa povestim despre nunta, despre fotografii, despre lumina, arhitectura, hobby-uri si alte cele. Nunta lor a inceput joia, la Saliste, oras superb, cu cununia civila, iar apoi sambata in Sibiu ceremonia religioasa si petrecerea cu cei dragi. Totul superb aranjat, organizat, toti au fost acolo pentru ei. Trebuie sa va mai spunem de ce am ajuns sa ii indragim pe copii acestia doi asa de mult. Pe ei si familiile lor. Inca de dimineata am observat ca niciunul din familiile lor nu isi ascund emotiile. Iar asta e un lucru mare la romani. Daca vrei sa plangi, plangi, daca vrei sa iti arati dragostea, bucuria, entuziasmul, sau vrei sa faci lucrurile asa cum vrei tu, le faci pentru ca te reprezinta. Asta a fost nunta lor.
Si cred ca scanteia a fost reciproca. Ne-am inteles in toate aspectele, asa ca le multumim pentru increderea acordata. Acea incredere ca esti ales dupa munca ta, dupa ceea ce incerci sa transmiti prin ea, dupa ceea ce esti in primul rand ca om, ca persoana. Multumim dragilor pentru tot, multumim ca ne-ati dat voie sa fim parte din bucuria voastra, ca ne-ati lasat sa surprindem emotiile voastre. Va pupam si va imbratisam cu mare drag, si abia asteptam revederea, ca sa povestim pe larg toate fotografiile :).
PS. Noi la toti mirii nostri le spunem copii, este un alint si o pretuire pe care noi o aratam prin asta :)
Asa, si…nu am uitat casuta aceea superba de la Saliste, cu clatitele promise. :)
